Aproape 100 de spitale româneşti nu ar trece testul septic

Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor, şi Molnar Geza, preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, identifică, pentru Gândul, cauzele generale ale incidentelor de la Spitalul CF2

Doar 15 - maxim 20 dintre cele 450 de spitale româneşti s-ar putea acredita, dacă procesul s-ar face conform normelor europene, spune Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România. Ca să treacă testul european, spitalele noastre ar trebui să investească sume uriaşe, pe care însă nu le au. Consilierul ministrului Sănătăţii, Molnar Geza, preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, dă şi un procent: maxim 80% (adică aproape 100) dintre spitale ar trece testul septic, dacă se mai pun la punct cu respectarea normelor legale. Cifre menite să dea fiori. Iar altora septicemii, aşa cum este cazul tinerelor care se luptă pentru viaţa lor, în urma unor manopere medicale banale efectuate la spitalul CF2.

Paradoxal, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, susţine că a ştiut despre nereguli ("mi s-au semnalat unele probleme de natură administrativă") şi că, "de luni, ar fi urmat să se facă un control". Controale se vor face, potrivit deciziei ministrului, în toate cele 16 unităţi spitaliceşti din subordinea Ministerului Transporturilor. Probabil nimeni n-ar fi aflat de cazurile dramatice de la CF2 dacă numele uneia dintre tinere nu ar fi fost Amelia Antoniu, prim-solistă la Teatrul de Operetă "Ion Dacian".

Spitalul occidental. Cum e la ceilalţi

De ce spitalele europene pot respecta normele europene, iar cele autohtone nu? Prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), explică în cifre seci. "Să luăm exemplul celebrului Spital Municipal din Viena, unde s-a operat şi preşedintele Traian Băsescu. Acesta are 2.200 de paturi, 10.000 de angajaţi (deci aproape 5 angajaţi pentru fiecare pat) şi un buget anual de 900 de milioane de euro. Prin comparaţie, Spitalul Sf. Spiridon din Iaşi are 1.000 de paturi, 1.100 de angajaţi (deci un singur angajat pentru fiecare pat) şi un buget anual de 30 de milioane de euro - de 30 de ori mai mic prin comparaţie cu spitalul din Viena". Subfinanţarea spitalelor româneşti este atât de accentuată, încât, din sumele alocate, un procentaj de până la 85% se cheltuie cu salariile. Din ce rămâne abia se pot finanţa activităţile curente - plata utilităţilor, consumabilelor, medicamentelor etc. Nici nu poate fi vorba de investiţii majore.

Infecţii ţinute la secret

Problema căutării permanente a unui ţap ispăşitor este văzută de Astărăstoae drept cauză a absenţei raportărilor benevole a cazurilor de infecţii nosocomiale (boli contactate în spitale). "Oricâte măsuri de prevenţie ai lua şi oricât de bune condiţiile septice, niciun spital din lume nu este ferit de infecţiile nosocomiale. Şi în spitalul din Viena, de care am vorbit, apar aceste infecţii. La noi, însă, aceste infecţii nu se raportează, fiindcă medicii se tem de sancţiuni, spitalul se teme de pierderea finanţării din pricina scandalului mediatic ce s-ar genera. În străinătate, dimpotrivă asemenea incidente sunt abordate firesc, spitalul respectiv primind finanţare suplimentară pentru îmbunătăţirea planului de acţiune împotriva infecţiilor nosocomiale".

"Greşit!", ripostează Molnar Geza, preşedintele Societăţii Române de E-pidemiologie (SRE). "Nu se acordă finanţare suplimentară. Dar intervenţia în cazul unei infecţii nosocomiale e rapidă şi, de cele mai multe ori, eficientă!".

La CF 2, Anton dă avize în locul Sanepidului

Situaţia de la Spitalul CF 2 a fost provocată de lipsa de materiale sanitare şi dezinfectanţi, pe care pacienţii sunt nevoiţi să şi le procure singuri, a declarat liderul sindicatului salariaţilor din unitate, Denisa Popovici, care crede că vina pentru întreaga situaţie este a fostului manager, dr. Constantin Tănase, demis vineri de ministrul Radu Berceanu. Popovici susţine că nici igienizarea de acum două săptămâni de la Spitalul CF 2 nu a fost efectuată în condiţii de legalitate. Potrivit acesteia, "redeschiderea secţiei de Neonatologie a fost decisă în urma unui acord de funcţionare dat de un cabinet medical individual şi nu de Sanepid, cum este normal. S-a ocupat de asta directoarea de Îngrijiri Medicale, Gabriela Grigore, care a contactat un cabinet medical individual - Anton", spune pentru Gândul Popovici.

Lunea, zi de control

După demiterea managerului CF 2, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a cerut un control la toate cele 16 spitale din sistemul căilor ferate, pe care le administrează ministerul, verificările urmând să înceapă de luni.

Berceanu a precizat că aceasta era ziua în care urma să se facă oricum un control, pentru că existau semnale. "Eu am avut unele semnale că sunt nereguli, nu de natură medicală, ci de natură administrativă", a spus Şeful de la Transporturi, precizând că împotriva celor care se fac vinovaţi de producerea incidentului se vor lua măsuri drastice. "Nu cred că în 2010 mai poţi să accepţi astfel de lucruri, ca să te duci pentru intervenţii minore şi să ajungi cu infecţii. Cred că este un lucru care ne face de ruşine în general şi măsurile or să fie cât se poate de drastice când se va şti ce şi cum".

Filmul evenimentelor

Prim-solista Teatrului Naţional de Operetă "Ion Dacian" Amelia Antoniu (36 de ani) şi Alice Roxana Preda (35 de ani) au fost duse de la Spitalul CF 2 la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB), marţi noapte, în stare foarte gravă, cu probleme respiratorii, după ce au făcut şoc septic în urma unor intervenţii chirurgicale minore în spitalul CF 2. Alice Roxana Preda fusese supusă luni unei intervenţii de serclaj, la scurt timp după ce artistei Amelia Antoniu i s-a făcut o cauterizare a colului uterin. La scurt timp după intervenţiile banale, cele două femei au intrat în şoc septic. De sâmbătă, starea Ameliei este staţionară, "un pic spre bine", îndrăzneşte să spere familia. Fata a respirat cinci ore cu plămânul ei, dar ulterior a fost reconectată la aparate şi a reuşit să comunice cu soţul şi mama ei, dar şi cu medicii prin scris.

"Reuşeşte să scrie strâmb şi scurt, dar memoria, procesele gândirii, auzul, privirea - toate sunt prezente", spune pentru Gândul Paula Antoniu. Ea povesteşte că a primit încurajări din partea altor pacienţi care au suferit complicaţii în urma unor intervenţii efectuate la spitalul CF 2, acolo unde a fost iniţial internată şi operată fiica ei: "Vor să facă front comun cu noi pentru ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple într-un spital din România. Mulţi dintre ei vor să nu mai plătească asigurări de sănătate la stat pentru că nu văd rostul acestora", mai spune Paula Antoniu.

Semne foarte mici, "spre bine" au fost duminică şi pentru Alice Roxana Preda, tânăra căreia i s-a extirpat uterul. Sedată pentru a suporta tratamentul, Alice Preda e slăbită şi cu imunitatea scăzută. "Medicii îmi dau speranţe", spune soţul femeii, Gabriel. El nu o învinovăţeşte pe doctora care a efectuat manevra medicală de serclaj.

"Sistemul e de vină, plus ceea ce s-a întâmplat înainte în sala de operaţii". Potrivit unor surse medicale din CF 2, în ziua în care Antoniu şi Preda au fost operate, nu s-a respectat protocolul medical, o operaţie de peritonită având loc înaintea celor două intervenţii banale programate. Mai mult decât atât, peritonita nu s-a operat în sala septică, special dedicată acestei intervenţii. Motivul? Doctoriţa Petre de la ATI se grăbea, a precizat o sursă pentru Gândul.

sursa: gandul