Conform legii, disponibilizările, care sunt negociate cu sindicatele, trebuie să se facă în funcţie de mai mulţi factori, printre care calificativele angajatului, vechimea la locul de muncă sau numărul şi gravitatea sancţiunilor, dacă este cazul
În timp ce, la Bucureşti, miniştrii încă mai calculează câţi bugetari trebuie daţi afară pentru a respecta bugetul de cheltuieli salariale aprobat de FMI, la nivel local, primarii şi directorii din administraţia publică fie încă mai aşteaptă "lista neagră de la centru", fie încep deja să facă primele tăieri.
În teorie, reducerea cu până la 100.000 de angajaţi a numărului total de bugetari în următoarele luni se va face în urma unei analize concrete, în care se pun în balanţă o serie de factori, de la calificativele primite de angajaţi la vechimea pe care o au la locul de muncă. În practică însă, susţin sindicaliştii, s-ar putea ca disponibilizările să nu fie chiar atât de transparente.
• "Conform legii 188, se discută între sindicate şi conducere aplicarea criteriilor privind disponibilizările. Printre criterii, se numără regula «ultimul venit, primul plecat», concedierea unuia dintre soţi dacă ambii lucrează acolo, numărul de sancţiuni primite, dacă e cazul, şi gravitatea lor şi aşa mai departe. Asta în teorie. În practică, procesul de disponibilizări va fi unul puternic politizat", a declarat pentru Gândul Vasile Marica, liderul Sed Lex (care reprezintă interesele funcţionarilor publici şi ale angajaţilor din administraţia locală).
"N-am odihnă şi n-am linişte. Mă gândesc la cei 347 de angajaţi"
Printre primii pe lista de disponibilizări la nivel local se numără angajaţii de la Poliţia Comunitară, urmaţi de funcţionarii cu venituri mai mici. Pretutindeni în ţară, instituţiile publice fierb în febra concedierilor: de pildă, în timp ce, la Timişoara, directorul Poliţiei Comunitare nu a început încă să trimită înştiinţări de disponibilizare, la Iaşi s-au tăiat deja 160 de posturi de poliţişti comunitari.
• "N-am odihnă şi n-am linişte. Mă gândesc la cei 347 de angajaţi, care au fost selectaţi şi instruiţi de noi, că îşi fac bine treaba pentru salariul ăsta nenorocit pe care-l primesc", a povestit, pentru Gândul, Doru Spătaru, col. (r), directorul executiv al Poliţiei Comunitare din Timişoara. După cum spune el, cei 347 de angajaţi pe care îi are sunt doar jumătate din cât ar trebui să fie conform normelor europene. "Cei care urmează să fie disponibilizaţi sunt oameni vii, nu roboţi. Că robotul îl scoţi din priză sau îi iei bateria şi o pui la păstrare. Dacă am avut incompetenţi la conducerea ţării 20 de ani, ar cam trebui să răspundă ei, şi numai după aceea amărâţii... Ce mă făceam dacă aveam acum încadraţi 680 de oameni?", se întreabă, retoric, Spătaru.
Conform estimărilor lui, dacă se va reduce fondul de salarii cu 25%, vor trebui disponibilizaţi circa 115 angajaţi.
• La Iaşi nu se face "curăţenie" în birouri. 160 de poliţişti comunitari urmează să fie daţi afară în cel mai scurt timp, mulţi dintre ei primind încă de săptămâna trecută înştiinţările de disponibilizare din partea unor comisii special înfiinţate. Cei mai mulţi dintre ei au un salariu de circa 700 de lei, cu 2.000 de lei sub leafa medie de 2.700 de lei din Primărie, de unde, conform declaraţiilor de până acum, nu se vor face disponibilizări. "E foarte greu să îi vezi cum vin la tine şi te întreabă ce o să facă ei de acum. Mulţi au familii, rate. Mulţi au o vârstă deja şi le va fi greu să găsească alt loc de muncă. Dar ce să fac? Trebuie să dăm afară", ne-a declarat, fără prea multe emoţii în glas, Alexandru Hordilă, şeful Serviciului Poliţie Comunitară Iaşi. Primăria Iaşi are 700 de angajaţi, de două ori mai mulţi decât Primăria Cluj, dintre care 20 lucrează la biroul de imagine al primarului, dar aici nu se vor face concedieri. Faptul este contestat chiar de viceprimar: "Eu din start am atras atenţia că nu vom rezolva mare lucru. Dimpotrivă. Sunt foarte multe instituţii din Iaşi care au probleme cu furturile. Avem, de exemplu, grădiniţe care s-au plâns că le-au dispărut până şi gardurile. Măcar oamenii ăştia asigurau direct un serviciu. Prin birouri, acolo trebuia făcută curăţenie", a declarat pentru Gândul Gabriel Grigore, viceprimarul Iaşiului. În ceea ce priveşte disponibilizarea angajaţilor, Grigore spune că nu trebuie privită ca o tragedie, ci ca o oportunitate. "Poate fi şansa lor. Eu am absolvit medicina, dar am refuzat să lucrez în domeniu din cauza salariilor mici şi am intrat în privat", explică el.
"Asta este, intră în atribuţiile de serviciu"
Pus în situaţia de a da afară din subalterni, Eduard Florea, şeful direcţiei economice din cadrul Primăriei Oradea, spune că acest lucru "intră în atribuţiile de serviciu" şi că, pentru că disponibilizările se fac pe posturi, nu întotdeauna rămân cei mai buni angajaţi. "Când am dat oameni afară, am făcut o analiză a activităţii lor, să vedem dacă se justifică volumul de activitate şi necesitatea persoanei respective", a declarat Florea pentru Gândul. "Unora le-am spus chiar eu şi nu pot să spun că am jubilat. Asta este, intră în atribuţiile de serviciu. Nu m-au acuzat că am simpatii sau antipatii, dar au fost aprecieri în care fiecare a văzut un altul mai slab decât el. Degeaba însă, pentru că disponibilizările se fac pe posturi", a precizat Florea.
INFO PLUS:
Unii nu mai aşteaptă "decizia" şi îşi caută de lucru peste graniţă
La Braşov, punerea în aplicare a deciziei de concediere a până la 100.000 de bugetari până la finele anului ar putea lăsa fără slujbe câteva mii de angajaţi. Unii dintre ei sunt hotărâţi să nu mai aştepte nici concedierea, nici amputarea lefurilor, ci să o "taie" de bunăvoie încotro vor vedea cu ochii. "Mai mult ca sigur că mulţi dintre cei care, de luna viitoare, vor mai primi doar vreo 6-700 de lei în mână lunar, ba unii chiar şi mai puţin, vor pleca din proprie iniţiativă, majoritatea în străinătate, cel mai probabil", anticipează Ion Popescu, şeful Finanţelor Publice Braşov.
sursa: gandul
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu