2. Statul care legalizează prostituţia – factor principal în transmiterea SIDA

2. Statul care legalizează prostituţia – factor principal în transmiterea SIDA

Motivul principal în legalizarea prostitutiei, vânturat adesea prin mass-media românească chiar si de către factori de răspundere din domeniul sănătătii, este siguranta medicalizării prostituatelor.

Se afirmă că prin controale medicale regulate se poate elimina riscul contaminării cu boli sexuale, în special SIDA. Aceasta este o uriasă minciună, care va avea drept consecintă înmultirea clientilor bordelurilor legalizate, ca unele ce sunt sigure în privinta necontaminării. Se minte cu bună stiintă, deoarece chiar si în conditiile ideale a unor controale medicale temeinice (prin periodicitate si precizia diagnosticului), relatiile sexuale cu oricare prostituată poate duce la contaminarea cu SIDA. Aceasta deoarece perioada de incubatie a virusului SIDA este între 6 si 8 săptămâni, timp în care femeia care se prostituează poate transmite virusul fără ca ea să fie depistată ca bolnavă.

Astfel, în orice moment oricare femeie dintr-un bordel legalizat poate fi bolnavă de SIDA sau sifilis (boli a căror perioadă de incubatie este foarte mare), deci poate fi factor de transmitere a acestor boli. Aceasta se întâmplă în conditiile în care statul recunoaste serviciile prostitutiei prin legiferarea lor si prin promovarea ideii că bordelurile elimină riscurile contaminării cu SIDA. Legalizarea bordelului devine astfel o propagandă a prostitutiei (prin asigurările pe care statul le dă), a unui serviciu care prin natura lui aduce îmbolnăvirea cu SIDA a unei părti a populatiei.

Prin această campanie de publicitate, făcută de anumiti oameni politici si de organele mediatice, ponderea bărbatilor din societate care apelează la serviciile prostitutiei va creste, cu toate riscurile pe care le presupune acest lucru. Statul român este pe punctul de a recunoaste o “profesiune”‘ care conduce la destrămarea familiei, la contaminarea populatiei cu o boală mortală (SIDA), precum si la omorârea celor contaminati.

Materialul care urmează contine un fragment al studiului “Argumente medicale împotriva legiferării prostitutiei”‘. Pentru această brosură, am retinut doar capitolul referitor la boli venerice, cel legat de proliferarea bolii SIDA precum si concluziile acestui studiu.

2.1. Argumente medicale împotriva legiferării prostituţiei

Bolile venerice constituie un capitol important în patologia umană. Astăzi sunt cunoscute în limbajul medical ca BTS (boli cu transmitere sexuală); STD (Sexual Transmissible Diseases); MTS (maladies sexuellement transmissible).

Lista bolilor cu trasmitere sexuală: HIV, sifilis, gonoreea, uretritele nespecifice, bolile inflamatorii pelvine, infectii genitale, sindrom Reiter, Lymfogranulomatoza veneriana, sancroid, candidoza, tricomoniaza, herpesul genital, condolomatoza genitală, parazitoza (păduchi) pelvieni, scabia.

Există câteva motive pentru care bolile cu transmitere sexuală sunt greu de stăpânit prin mijloace profilactice si curative si continuă să aibă o largă răspândire în populatie:
multi agenti patogeni care cauzează aceste boli sunt neadaptati si vulnerabili factorilor externi, dar perfect adaptati cavitãtilor genitale si transmit infectii prin contactul intim;


agentii patogeni ai acestor boli cauzează frecvent sindroame clinice asimptomatice sau oligosimptomatice pentru unii indivizi, dar transmisibile si simptomatice pentru altii ceea ce derutează în luarea unei decizii terapeutice;

perioada de latentã este pentru unele boli foarte lungã înainte de declansarea simptomelor;

promiscuitatea este cauza importantă a răspândirii acestor boli. Prin perversiunile sexuale practicate – poarta de intrare si si rãspândire – se poate extinde la toate emonctoriile;

cu exceptia condomului, toate celelalte bariere contraceptive sunt insuficiente în prevenirea infectiei;

pacientii care suferă de o boală cu transmitere sexuală, devin vulnerabili pentru toate celelalte BTS si pentru alte afectiuni (cancer al organelor genitale).

2.2. Prostituţia – factor major în epidemiologia HIV şi a altor BTS

Incubatia SIDA: 3 – 6 săptămâni până la aparitia unui sindrom HIV acut (doar la 50% din infectati) care este nespecific, semănând cu o banală infectie virală
Perioada de latentă care urmează este de circa 10 ani [18]
Pozitivarea serologică: 4 – 8 săptămâni după infectie
Contagiozitatea: persoana infectată este contagioasă si poate transmite boala în perioada incubatiei înainte de aparitia simptomelor si de pozitivarea reactiilor serologice. ‘Pe tot parcursul perioadei de incubatie din sângele pacientului si din tesuturile sale pot fi izolate virusurile HIV sau componente specifice din structura lor. [19]

Infectivitatea estimată în HIV este de circa 80 de ori mai mare prin transmiterea de la femeie la bărbat (ceea ce se întâmplă în cazul prostituatelor) decât de la bărbat la femeie. [20]

Prostitutia si contactul prin prostitutie sunt factori majori în epidemiologia HIV si altor BTS (boli cu transmitere sexuală). [21]

Centrul National pentru Statistici de Sănătate (SUA) în raportul pe ianuarie 1992 indica pentru 1989 că infectia HIV a fost a treia cauză de deces în Statele Unite pentru toate rasele la vârstele cuprinse între 25-44 de ani. [18] În 1990, SIDA a fost principala cauză de deces pentru bărbati si femei cu vârstele de la 25 la 44 ani în câteva orase din Statele Unite. [18]

OMS estimează că circa 1 milion de copiii infectati cu HIV s-au născut la începutul pandemiei HIV si mai mult de jumătate din acestia au dezvoltat SIDA si au murit. [18]

Un studiu efectuat pe prostituatele din Nairobi arată într-un interval de supraveghere de 4 ani o crestere a titrului de seroprevalentă de la 4% la 61%. [22]

În timp ce în America de Nord si Europa majoritatea bolnavilor atinsi de SIDA sunt homosexuali, în Africa 80% din bolnavi sunt heterosexuali având ca factori de risc principali raporturi sexuale cu prostituate si antecedente de BTS (boli cu transmitere sexuală). [22]

Un studiu efectuat în Nairobi arată 66% HIV prevalentă la prostituatele sărace si 31% HIV prevalentă la prostituatele ”de lux”.

Într-un studiu prospectiv făcut în Africa, în 30 de luni de monitorizare, incidenta cumulativă a HIV – seroconversiei a fost de 67%.[23]

Prevalenta HIV-1 este foarte mare când prostitutia se asociază cu abuzul de droguri. Astfel, într-un studiu făcut în Italia, 10 din 14 prostituate toxicomane si din altul făcut în Elvetia, 14 din 18 erau pozitive.

În sudul Floridei 41% din prostituatele analizate erau HIV pozitive. [23]

În New York si New Jersey mai multe studii făcute pe diferite categorii de prostituate arătau următoarele procente:
31% HIV-pozitive la neutilizatoarele de droguri intravenoase;
58% HIV-pozitive la utilizatoarele de droguri intravenoase;
84% HIV-pozitive la utilizatoarele de droguri, altele decat intravenoase.

Într-un studiu multicentric făcut în SUA s-au găsit valori de până la 57% prostituate HIV-pozitive.

Într-un screening efectuat de Centre Hospitalier Affile Universitaire din Quebec pe un lot de prostituate din Ghana s-a găsit ca 76,6% din acestea erau HIV-pozitive.

Departamentul pentru patologie clinică al Universitătii Juntendo Uruyasu City, Japonia, cercetează 546 prostituate. Rata de HIV-pozitive în două perioade studiate a fost mai mare decât la lotul martor (p < 001). Examenul citologic vaginal clasa III-IV a arătat o frecventă mai mare (p < 0,01) a HIV la prostituatele cu human papilloma virus. În felul acesta se demonstrează riscul mai mare de cancere genitale la această categorie de femei. [23]

Ministerul Sănătătii Publice din Thailanda a initiat un interesant studiu privind rezultatele examinărilor la ”înrolarea” prostituatelor. În felul acesta cercetarea a demonstrat că aceste femei vin cu o puternică încărcătură patologică genitală; lotul studiat a fost de 500 de femei. Pozivitatea reactiei HIV s-a găsit la 47% din prostituatele bordelurilor si 13% la cele angajate în alte forme de prostitutie (p< 0,001).

Un studiu prospectiv făcut timp de 10 ani de Departamentul de Sănătate Publică al Universitătii Miguel Hernandez din Alicante, Spania demonstrează cresterea progresivă a numărului de prostituate HIV-pozitive (de la 0 la 8,8 cazuri/1000 femei pe an), această crestere fiind încă mai mare când insele sau partenerii lor folosesc droguri. [26]

2.3. Incidenţa SIDA în România şi pe glob

In România, la sfârsitul anului 2000 se înregistrau 6720 de cazuri, respectiv 1091 adulti si 5629 copii bolnavi de SIDA. Anul 2001 înregistrează o usoară crestere, semnalându-ne 7820 de cazuri SIDA, dintre care 1375 adulti si 6445 copii. În cazul adultilor, principala cale de transmitere a bolii SIDA o reprezintă heterosexualitatea (în anul 2000, din 561 de cazuri semnalate la femei, 319 dintre ele contactaseră boala prin contact sexual, iar în anul 2001 dintre cele 697 de femei bolnave 387 au fost infectate prin contact sexual). Din aceste date rezultă că ponderea bolnavilor de SIDA din România este de 0,033%.

În ceea ce priveste situatia la nivel mondial, la sfârsitul anului 2001 s-au înregistrat 40 milioane de persoane cu HIV.

Mortalitate
În anul 2001 s-au constatat în lume 3 milioane de decese cauzate de boala SIDA din care 2,4 milioane adulti si 1,1 milioane femei.


Centrul National pentru Statistici de Sănătate (SUA) în raportul pe ianuarie 1992 indica pentru 1989 că infectia HIV a fost a treia cauză de deces in Statele Unite pentru toate rasele la vârstele cuprinse între 25-44 de ani [1]

În anul 1990, SIDA a fost principala cauză de deces pentru bărbati si femei cu vârstele de la 25 la 44 ani în câteva orase din Statele Unite. (tabelul 2) [1]

OMS (Organizatia Mondială de Sănătate) estimează că circa 1 milion de copii infectati cu HIV s-au născut la începutul pandemiei HIV si mai mult de jumătate din acestia au dezvoltat SIDA si au murit.

CONCLUZII:

Din datele de mai sus rezultă că ponderea bolnavilor de SIDA din America si Europa de Vest este de douăzeci respectiv de zece ori mai mare decât a bolnavilor de SIDA din România. Stiind că prostitutia constituie principalul factor de transmitere a boli SIDA, atunci cu sigurantă în următori anii cazurile de SIDA se vor înmulti. Acesta cu atât mai mult cu cât o dată cu legalizarea prostitutiei va creste turismul sexual în România. În acest caz, factorii de îmbolnăvire a populatiei cu SIDA vor creste, boala fiind importată din Occident prin turisti si transmisă populatiei prin prostituate.

1. Statisticile demonstrează că legalizarea prostitutiei nu reduce numărul de cazuri de boli cu transmitere sexuală.
2. Studiile de sănătate publică demonstrează că în tările unde prostitutia este legiferată există tot timpul o retea paralelă de prostitutie neoficială, adică nesupravegheată prin mijloace legale.
3. Contagiozitatea precoce, mult înainte de primele semne clinice si de pozitivarea serologică, simptomatologie săracă (în cazul HIV) sau atipică (în cazul sifilisului) face ca BTS (bolile cu trasmitere sexuală) să se transmită fără control si înainte de a se depista bolile prostituatelor.
4. Datele statistice si fiziopatologice demonstrează că transmiterea se face de 80 de ori mai usor de la femeie la bărbat decât invers ceea ce dovedeste că o casă de prostitutie este un focar de infectie greu de stăpânit.
5. Datele prezentate mai sus demonstrează că BTS (bolile cu transmitere sexuală) se asociază fatalmente între ele si favorizează un procent mai mare de cancere genitale.
6. Majoritatea prostituatelor recurg după ”înrolare” în bordel si la droguri ceea ce creste considerabil prevalenta HIV.
7. Toate statisticile demonstrează că BTS (bolile cu transmitere sexuală) sunt mult mai frecvente la prostituate comparativ cu populatia generală.
8. Studiile prospective demonstrează că există o curbă ascendentă privind prevalenta BTS (bolile cu transmitere sexuală) în casele de prostitutie.
9. Prin însăsi profilul imoral al practicării prostitutiei, de regulă la angajare vin femei cu o bogată patologie genitală. Este imposibil de selectat la angajare femei imorale, dar sănătoase din punct de vedere genital.
10. Documentarea medicală pe internet relevă pentru anul 2.000 un număr de 64 de studii făcute pe loturi de prostituate. Toate aceste studii demonstrează patologia crescândă a prostituatelor.

2.4 Impactul legalizării bordelurilor asupra comunităţilor

Bordelul reprezintă în întreaga lume un adevărat focar de infectie pentru organismul social. Cercetările făcute în diferite zone ale lumii arată că legalizarea bordelurilor conduce la cresterea fenomenului infractional în zona în care este amplasat bordelul până la 1000% (o mie!), în functie de natura infractiunii. Astfel, se observă cresterea incidentei abuzurilor sexuale, violuri, molestări, omucidere, insulte, amenintare fizică, spargere cu furt, hotie si furt de masină. Fenomenul infractional este atât de agresiv si de complex prin complicitatea factorilor care concură la realizarea lui, încât Politia nu-i poate face fată atunci când doreste si nu este si ea implicată sau coruptă, căci sumele de bani puse în joc sunt uriase, iar traficul de influentă merge până la oamenii politici.

Valoarea proprietătii (locuinte, terenuri, spatii comerciale) se reduce cu 20% până la 50%, iar marea parte a populatiei (între 60% si 80%) doreste să părăsească această zonă. Numeroase orase au cercetat impactul comertului cu sex asupra comunitătilor lor. Ceea ce urmează sunt fragmente din sapte cercetări asupra unor teritorii mostre ale studiilor sponsorizate de organizatiile guvernamentale locale. Aceste studii evidentiază cresterea ”efectelor secundare dăunătoare” în rândul comunitătilor în care s-au dezvoltat afacerile din segmentul comertului cu sex. Efectele secundare negative includ cresterea infractionalitătii si scăderea valorii proprietătii.

Multe copii ale acestor studii si ale altora sunt disponibile prin Women’s Network of the Red River Valley [1].

Tinutul studiat: Whitter, California
Data: 9 ianuarie 1978
Schimbarea locuintelor: După 1973, 57% din gospodăriile familiale din aria de desfăsurare a ”afacerilor cu sex” si-au schimbat resedintele, în comparatie cu numai 19% pentru ariile în care nu se desfăsurau aceste activităti. Locuitorii se plângeau de zgomot excesiv, de existenta materialului pornografic răspândit prin preajmă si de numerosi infractori cu mobil sexual (cum ar fi exhibitionistii), dând frâu liber frustrărilor lor în perimetrul învecinat.
Delicte: Consiliul Orăsenesc a analizat două arii cu resedinte de-a lungul perioadei 1970-1973 (înainte de ”afacerile cu sex”). În spatiul în care se desfăsurau ”afaceri cu sex”, infractiunile au crescut cu 102% (întregul oras avea înainte o crestere a numărului infractiunilor de numai 8,3%). Anumite delicte s-au înmultit brusc, foarte puternic (vătămare cu premeditare – până la 700%, toate genurile de acte constând în insulte si amenintări fizice – până la 387%, prostitutia – până la 300%). Toate tipurile de jaf (mic, mare, de automobile) s-au înmultit cu peste 120%, fiecare 10 genuri de infractiuni au fost raportate pentru întâia oară în perioada 1974-1977.

Tinutul studiat: Phoenix, Arizona
Data: 25 mai 1979
Studiul cercetează statistici asupra infractionalitătii, în anul 1978, comparând teritorii în care se desfăsoară aceste afaceri al căror obiect este sexul cu regiuni în care aceste actiuni nu există. Rezultatele exprimă o crestere notabilă a abuzurilor sexuale în teritoriile în care se admit ”afaceri cu sex”, o îmbunătătire modestă a stării materiale si, totodată, o crestere a delictelor violente.
În medie, rezultatele ariilor cercetate erau: abuzurile sexuale cu 506 % mai numeroase în teritoriile unde erau amplasate afaceri cu sex (într-o arie de studiu, infractiunile cu mobil sexual erau cu peste 1000 % deasupra numărului acestora în zonele în care nu erau permise). Infractiunile bazate pe violentă erau doar cu putin mai numeroase (cu un procent de 4%). Chiar si arestările pentru comportament indecent (cea mai întâlnită – ofensa sexuală), alte infractiuni sexuale (violuri, comportament obscen si lasciv, molestarea minorilor), în ariile cercetate sunt cu 132% mai numeroase decât în ”ariile de control”.

Tinutul studiat: Garden Grove, California
Data: 12 septembrie 1991
Delictul: Infractiunile se înmulteau semnificativ din momentul initierii unei ”afaceri cu sex” sau al lărgirii uneia deja existente ori din cauza amplasării unui bar într-o vecinătate. Cea mai mare crestere o înregistrau daunele ”grave” (sesiune judecătorească ”Partea I”, delicte: omucidere, viol, tâlhărie, insultă si amenintare fizică, spargere cu furt, hotie si furt de masină). Pe bulevardul Garden Grove, sapte ”afaceri cu sex” însemnează 36% din totalul infractiunilor din întreaga regiune. De exemplu: un bar deschis pe o distantă de mai putin de 500 de picioare de la locul de desfăsurare a unei ”afaceri cu sex” si un delict grav pe o rază de 1000 de picioare de la locul de desfăsurare ale acelei afaceri înfloritoare, conduce la o rată a infractionalitătii de peste 300% în anul următor.
Situatia reală: În număr zdrobitor, reclamanti de pretutindeni sustineau că existenta unei ”afaceri cu sex” pe o rază de 200-500 de picioare fată de o proprietate comercială sau o resedintă particulară erodează valoarea proprietătii. Cel mai mare impact îl aveau asupra caselor locuite de o singură familie. Factorul principal invocat pentru deprecierea valorii proprietătii a fost ascensiunea delictelor asociate cu afaceri ce au ca prim mobil sexul.
Sondaje asupra populatiei: 118 apeluri au constituit selectări cu totul aleatoare ale gospodăriilor din vecinătatea bulevardului Garden Grove. Consensul general a fost că ”afacerile cu sex” de pe bulevardul Garden Grove constituiau o problemă gravă. Aproape 25% dintre persoanele intervievate locuiau pe o rază de 1000 de picioare de la punctul în care se desfăsura o ”afacere cu sex”. Peste 21% din intervievati au avut, personal, din cauza acestor afaceri, probleme speciale cum ar fi: infractiunea, zgomotul, gunoaie si o anumită calitate a vietii în general. 80% declarau că ar vrea să se mute dacă o astfel de activitate s-ar lansa în vecinătatea lor, 60% spunând că ‘’s-ar muta” sau că ”există posibilitatea de a se muta” în această situatie. 85% sustineau atentionarea organelor orăsenesti cu privire la desfăsurarea ”afacerilor cu sex”, 78% pledând vehement pentru interzicerea acestui tip de activitate pe o rază de 500 de picioare a unui cartier de locuinte.

Tinutul studiat: Tucson, Arizona
Data: 1 mai 1990
Constatări: Politia a reperat o mare varietate a comportamentului sexual ilegal în cadrul tuturor ”afacerilor cu sex”. În principiu, în cadrul fiecăreia dintre aceste activităti, angajatii au fost arestati pentru prostitutie sau spectacole obscene cu caracter sexual. Dansatorii erau, de obicei, prostituati, pe care, cu un anumit pret, clientii îi puteau privi dând reprezentatii live ale actului sexual. În cuprinsul câtorva afaceri, clientilor li se permitea să intre în cabine cu dansatorii si erau încurajati să se dezbrace si să se masturbeze. Au fost găsiti dansatori minori, cea mai tânără fiind o fată de 15 ani. (Amănuntele prezentate de organele de politie în continuarea cercetării nu pot fi redate, datorită monstruozitătii sau scârbei pe care o provoacă faptele consemnate)

Tinutul studiat: Austin, Texas
Data: 19 mai 1986
Delictul: Relatare de infractiuni cu mobil sexual cu 177% până la 482% mai multe, în cei patru ani de cercetări, decât media de la oras. În două din aceste arii cu ”afaceri cu sex” rata era cu 66% mai ridicată decât în ariile studiate, fără afaceri de acest gen. Toate ”zonele de control” aveau rate infractionale aproape de media din oras.
Starea reală: 88% spuneau că o activitate orientată spre sex, în raza unui bloc dintr-o zonă rezidentială, scade valoarea locuintelor (33% spuneau că deprecierea generală s-ar situa la cel putin 20%). Intervievatii declarau, de asemenea, că acest tip de afacere este un simbol al declinului întregii vecinătăti, determinându-i pe garanti să ezite în a fi de acord să finanteze în proportie de 90-95% majoritatea cererilor de cumpărare de locuintă. Ei afirmau că proprietatea comercială este, de asemenea, afectată negativ de asemenea afaceri.

Tinutul studiat: Seattle, Washington
Data: 24 martie 1989
Constatări: Numărul crescând al cârciumilor, asa cum rezultă din reclamatiile cetătenilor, incluzând apeluri telefonice, scrisori (de la indivizi si asociatii negustoresti) si câteva petitii cu sute de semnături. Protestele enumerate reduc valoarea proprietătii, cresc pretul de asigurare, teama de spargeri, vandalism, viol, insulte si amenintări fizice, droguri, prostitutie si, în general, teama de degradarea mediului. Raportul mentionează că patronii acestor baruri, cel mai adesea, nu locuiesc în vecinătatea localurilor lor. Fără o identitate a comunitătii, comportamentul uman nu se poate desfăsura natural, neinhibat. Numărul în crestere al solicitărilor politiei pentru diverse evenimente, sirenele, larma traficului realizată de vehiculele politiei si ale salvării nu determină o activitate sănătoasă si o atmosferă prielnică existentei gospodăriilor sau a altor institutii.

Tinutul studiat: Cleveland, Ohio
Data: 24 august 1977
Constatări: În 1976, suprafetele studiate aproape si-au dublat numărul de jafuri, dar si orasele (40% pentru zone studiate, în comparatie cu 20,5% pentru alte arii de orase). Într-un spatiu studiat cu cinci ”afaceri cu sex” si 730 de oameni, existau 136 de jafuri. În cel mai mare spatiu orăsenesc cercetat (13.587 oameni, nici o piată de desfacere pentru materiale pornografice), s-au produs numai 14 furturi. Dintre cele 3 zone cu cea mai ridicată predispozitie spre viol, în 2 existau ”afaceri cu sex” si cea de-a treia era mărginită de o limită cu două afaceri de acest tip. În aceste trei teritorii, existau 41 de violuri în 1976 (14 pe zonă), aproximativ de 7 ori media de la oras de 2,4 violuri, la fiecare recensământ zonal.

CONCLUZII:

După o recentă cercetare a aparitiilor “Data Processing Unit” [2] orice tip de infractiune, asa cum ne aminteste recensământul zonal, indică o rată mai mare a delictului acolo unde piata pentru pornografie este admisă legal.

sursa: antiprostitutie

(va urma)