1. Consecinţe ale legalizării bordelurilor sau Faţa ascunsă a prostituţiei legalizate

1. Consecinţe ale legalizării bordelurilor

Pentru legalizarea unui fenomen care prin natura sa este ilicit, cum este cazul prostitutiei, există în general o strategie tipică, pusă în aplicare de către cei care sunt interesati să o facă. Această strategie are la bază dezinformarea populatiei si a factorilor responsabili în legalizarea fenomenului, crearea unei presiuni mediatice favorabile legalizării fenomenului si, desigur, coruperea sau santajarea unor persoane – cheie din diferite comisii, prin care proiectul de lege trebuie să treacă.

Cei care sustin legalizarea prostitutiei în România afirmă că, în acest mod, se va putea controla acest fenomen, trecându-l din ilicit în legalitate, că se va oferi prostituatelor siguranta desfăsurării activitătii protejate de abuzurile pestilor si clientilor si, de asemenea, se va stopa procesul transmiterii bolilor sexuale (SIDA etc.).

Vom arăta în cele ce urmează că motivele invocate de cei care sustin legalizarea prostitutiei în societatea românească sunt complet nefondate, ele nefiind sprijinite de o cercetare realistă a fenomenului, ci doar de o persuasivă campanie de dezinformare.

1.1. Legalizarea bordelurilor va conduce la proliferarea bolilor cu transmitere sexuală

Iepurele – scos din joben – al legalizării prostitutiei este sănătatea. Artizanii acestui cinic număr vor să dea iluzia că legalizarea prostitutiei va aduce îmbunătătirea conditiilor de sănătate. Nimic mai fals: nimeni nu îl va putea opri pe un client infectat cu o boală cu transmitere sexuală (BTS) să vină la bordel. El poate să aibă sifilis, gonoree ori chiar SIDA. Nimeni nu îl va întreba despre acestea. Plăteste si o femeie devine a lui. Ratiunea ei de a fi este acum satisfacerea poftelor clientului. Nu contează cât de josnice sunt acestea, nu contează că este vorba despre perversiuni inimaginabile. Nu îi va putea spune acestuia că prezervativul, care este SINGURUL mijloc de prevenire a transmiterii BTS-urilor, are o sigurantă de 85-95%, dacă este folosit corect si că în urma contactului ei (protejat) cu zece clienti bolnavi are toate sansele să se îmbolnăvească. Că un prezervativ rupt echivalează cu lipsa lui, că în general clientul trebuie să fie foarte atent.

Acum, clientul ei este stăpânul ei. Ea nu are dreptul să spună acestea, pe el nu asta îl interesează.

1.2. Siguranţa medicalizării, sau minciuna necontaminării

Medicalizarea femeilor nu exclude în nici un fel posibilitatea acestora de a se îmbolnăvi atâta timp cât clientii nu sunt si, în mod practic, nu pot fi supusi controlului medical. De altfel, studiile arată că indiferent dacă sunt sau nu într-un bordel legalizat, riscurile îmbolnăvirii pentru femeile care se prostituează sunt aceleaşi.
Departamentul de Epidemiologie, Biostatistică si Medicină al Universitătii din Washington a demonstrat într-o cercetare din anul 2000 că mai mult de 50% din prostituate aflate în studiu s-au pozitivat HIV în primele 6 luni de la ”înrolare” si 73% în primele 12 luni. Acest studiu demonstrează o dată în plus, rolul nefast al caselor de prostitutie si faptul că ele reprezintă adevărate focare de infectie pentru bolile cu transmitere sexuală. [13]
În timp ce în America de Nord si Europa majoritatea bolnavilor atinsi de SIDA sunt homosexuali, în Africa 80% din bolnavi sunt heterosexuali având ca factori de risc principali raporturi sexuale cu prostituate si antecedente de BTS (boli cu transmitere sexuală). [22]

Un studiu efectuat în Nairobi arată 66% HIV prevalentă la prostituatele sărace si 31% HIV prevalentă la prostituatelor ”de lux”.
Într-un studiu prospectiv făcut în Africa, în 30 de luni de monitorizare, incidenta cumulativă a HIV- seroconversiei a fost de 67%.[23]
Prevalenţa HIV-1 este foarte mare când prostiţuţia se asociază cu abuzul de droguri. Astfel, într-un studiu făcut în Italia, 10 din 14 prostituate toxicomane, si din altul făcut în Elvetia, 14 din 18 prostituate toxicomane erau pozitive.
În sudul Floridei 41% din prostituatele analizate erau HIV-pozitive. [23]
În New York si New Jersey mai multe studii făcute pe diferite categorii de prostituate arătau următoarele procente:
- 31% HIV-pozitive la neconsumatoarele de droguri;
- 58% HIV-pozitive la consumatoarele de droguri intravenoase;
- 31% HIV-pozitive la consumatoarele de droguri, altele decat cele intravenoase.
Într-un studiu multicentric făcut în SUA s-au găsit valori de până la 57% prostituate HIV-pozitive.

Pe de altă parte, si pentru bărbatii care sunt clienti ai bordelurilor legalizate riscurile îmbolnăvirii sunt foarte mari. Departamentul de Microbiologie si Boli Infectioase al ‘Women’s and Children’s Health Network’ din Victoria – Australia, si-au propus să cerceteze [24] riscul la care sunt supusi clientii caselor de prostitutie. Pentru aceasta a analizat 291 bărbati – clienti într-o perioadă de 7 zile prin extragerea acidului nucleic din lichidul seminal (preluat din prezervative). S-a testat ”polymerase chain reaction” pentru prezenta Chlamydiei trachomatis si s-a găsit în 6% din cazuri, Neisseria gonorrhoeae 16% din cazuri, Trichomonas vaginalis 1% din cazuri, HSV (herpes simplex virus) 8% din cazuri, HIV 1% din cazuri. În orice caz 26% din cazuri erau pozitive pentru una sau mai multe infectii si în 5% din cazuri s-au găsit mai mult de 1 (un) agent patogen.[25] Se arată astfel că chiar dacă bordelul functionează normal, chiar dacă bărbatul foloseste prezervativul, riscurile contaminării sunt suficient de mari.

Vom prezenta în continuare câteva din cauzele pentru care medicalizarea prostituatelor nu constituie o garantie a necontaminării cu B.T.S. (boli cu transmitere sexuală):

- multe din bolile cu transmitere sexuală nu se pot identifica încă din momentul aparitiei lor, astfel în cazul bolii SIDA se cunoaste că anticorpii pe care-i pune în evidentă controlul medical (pozitivare serologică) apar la 6 – 8 săptămâni după infectie, adică după ce persoana infectată începe să-si contamineze clientii. Pe tot parcursul perioadei de incubatie, din sângele pacientului si din tesuturile sale pot fi izolate virusurile H.I.V. sau componente specifice din structura lor [18]. Pentru sifilis pozitivarea serologică este de 40 zile de la contaminare, timp în care virusul poate fi transmis bărbatilor cu care prostituata întretine relatii sexuale înainte să-i fie depistată boala [18]. Acelasi lucru se poate spune despre majoritatea bolilor cu transmitere sexuală cunoscute (aproximativ 15), adică bolnavul poate contamina pe cei cu care se află în contact, fără ca boala să fie detectabilă prin analizele medicale, pe toată perioada de incubatie a virusului respectiv.

- între două controale medicale, prostituata se poate contamina si transmite boala unuia sau mai multor clienti, deoarece controalele medicale nu se pot realiza după fiecare act sexual si nici măcar zilnic, în timp ce o prostituată poate avea relatii sexuale cu câteva zeci de bărbati în fiecare zi. Astfel, probabilitatea de a se îmbolnăvi si de a transmite boala mai departe în intervalul dintre cele două controale este foarte mare. Igienizarea defectuoasă poate conduce la transmiterea unei boli chiar si în situatia în care femeia însăsi nu suferă de boala respectivă. Cine poate garanta că o femeie epuizată fizic si sufleteste de multe ori grav violentată în urma unei relatii cu clientul precedent, va mai avea dispozitia sau chiar puterea să se igienizeze corespunzător pentru a preîntâmpina transmiterea unei boli următorului client.

- medicalizarea este, de asemenea foarte relativă, căci datorită riscurilor mari de îmbolnăvire a femeilor care se prostituează, pentru un patron de bordel ar fi nerentabilă îndepărtarea femeii bolnave care îi poate aduce un profit foarte mare. De aceea, ca peste tot în lume, cei care fac controalele medicale vor trebui să mai închidă ochii ajutati de banii patronilor. Este mai rentabil să cumperi un doctor, decât să pierzi o uriasă sursă de câstig. Pentru posibilele reclamatii ale clientilor un patron nu-si face prea multe griji. Câti bărbati contaminati cu o boală cu transmisie sexuală ar putea face un proces public pentru că a fost contaminat de o prostituată într-un bordel, aceasta mai cu seamă în situatia în care bărbatul în cauză ar avea o familie sau o pozitie socială semnificativă? Chiar si în situatia unor reclamatii, banii patronului care, în general, este implicat si în alte afaceri murdare (diverse infractiuni, droguri, trafic cu femei, trafic de influentă) vor fi suficienti pentru a musamaliza într-un fel sau altul afacerea. Pe de altă parte, o astfel de prostituată care trebuie, în cele din urmă, să părăsească bordelul legal constituit in urma unui scandal sau pentru că este prea bolnavă, nu va primi concediu de boală, ci va fi trecută în reteaua ilegală a prostitutiei, care se găseste aproape întotdeauna în spatele celei legale. Singura diferentă va fi tariful.

Legalizarea bordelurilor va determina o răspândire a B.T.S. cu mult mai mare în societatea românească, chiar dacă în cadrul prostitutiei legalizate factorii de risc în contaminarea bolilor cu transmisiune sexuală (B.T.S.) sunt sensibil mai mici decât în cadrul prostitutiei ilegale.

Mult mai multi bărbati tineri, adolescenti sau vârstnici, familisti vor ceda tentatiilor de a merge la bordel. Bordelurile aflate sub acoperire legală vor oferi imaginea unei mai mari securităti a clientului atât din punct de vedere al sigurantei personale, cât si al necontaminării (siguranta medicalizării). Oameni care în conditiile ilegalitătii nu ar fi avut curajul, siguranta sau chiar îndrăzneala să o facă. Nu mai vorbim de tânăra generatie pentru care o atât de ispititoare ofertă a societătii va deveni o solutie pentru diferite situatii de crize existentiale. Crescând semnificativ ponderea clientilor, adică a bărbatilor din societate care apelează la serviciile prostitutiei, crescând de asemenea numărul relatiilor sexuale ale aceluiasi bărbat cu femei: din diferite bordeluri, factorii de risc pentru îmbolnăvirea corpului social vor creste de câteva ori, în raport cu situatia actuală. În noua situatie este mult mai probabil ca B.T.S.-ul să ajungă în familii aduse femeilor de către sotii lor, familii care astăzi nu cunosc o asemenea plagă. Consecintele directe, femeile riscă să devină infertile, iar stabilitatea unei astfel de familii să fie mai mult amenintată (în tările unde prostitutia este legalizată, rata divortiabilitătii este de până la 70%, aflându-se în crestere).

Vom prezenta, în continuare, un fragment din studiul [5] ”Efectele prostitutiei asupra sanatatii” realizat de Janice G.Raymond, director executiv al The Coalition Against Trafficking in Women.

Infectiile cu HIV/SIDA, Chlamydia, Gonorrhea, virusul herpetic, virusurile din genul Papilloma si sifilis sunt alarmant de frecvente la femeile care se prostituează. Peste 75% dintre femeile care au participat la studiul de la Minneapolis au contractat boli cu transmitere sexuală (BTS). Problemele ginecologice în general, iar în particular durerile pelviene cronice si bolile inflamatorii pelviene (BIP) afectează prostituatele; 31% dintre cele intervievate au experimentat cel putin un episod de BIP, ce se numără printre cele mai severe boli, alături de infectiile BTS. Repetarea episoadelor de BTS poate creste riscul cancerului cervical.

În tările în curs de dezvoltare (este vorba de tările în care gradul de sărăcie a populatiei fiind foarte ridicat, piata cu femei sortite prostitutiei este foarte mare), s-a estimat că 70% din infertilitatea feminină e cauzată de BTS ce pot fi retransmise sotiilor sau partenerelor. Infertilitatea este larg răspândită prin intermediul bărbatilor care migrează în zonele urbane, au relatii sexuale de tip comercial si aduc acasă infectiile cu BTS. Prostituatele au fost învinuite pentru epidemia de BTS, dar, de fapt, studiile confirmă că bărbatii care au relatii sexuale comerciale sunt cei care transmit boala de la o prostituată la alta si apoi la sotiile si la prietenele lor. Ca într-un cerc vicios, infertilitatea duce la divort si în anumite cazuri, fosta sotie, care era fidelă, recurge la prostitutie pentru a supravietui. Grupurile Anti-SIDA au pus accentul pe ”actul sexual protejat”, promovând folosirea prezervativelor. Atât în contextul tărilor în curs de dezvoltare, cât si în cazul celor industrializate, campaniile actuale pentru controlul răspândirii HIV/SIDA prin promovarea actului sexual protejat, esuează în nedreptătile care au loc între femeile care sunt cumpărate pentru sex si bărbatii care plătesc pentru aceasta (dacă clientul nu respectă folosirea prezervativului, femeia nu poate să i se opună, ea fiind cumpărată si ca atare posedată pe o perioadă de timp determinată). Dacă programele anti-SIDA sunt serioase privind eradicarea SIDA, atunci trebuie să lupte împotriva industriei sexului.

Femeile care se prostituează sunt tinta atacurilor, în loc să se problematizeze răul pe care îl provoacă industria sexului în viata societătii. Nici o actiune nu va stabiliza mai mult industria sexului decât legitimizarea prostitutiei printr-un sistem de asistentă medicală. Din perspectivă medicală este de neconceput faptul că medicalizarea femeilor va reduce infectia si daunele fără o medicalizare concomitentă a bărbatilor. Această medicalizare a femeilor, care se vrea a fi o protectie a bărbatilor consumatori, nu reuseste să protejeze nici bărbatii, nici femeile.

Ca si în cazul altor forme de violentă împotriva femeii, eliminarea problemelor de sănătate generate de prostitutie este determinată de tratarea cauzelor acestor efecte. Pentru a trata consecintele prostitutiei asupra sănătătii, comunitatea internatională pentru drepturile omului trebuie să înteleagă faptul că prostitutia dăunează femeilor si că aditional nevoilor de asistentă medicală, femeia trebuie întretinută cu mijloace economice, sociale si psihologice pentru a părăsi prostitutia. Atât timp cât prostitutia e acceptată ca violentă împotriva femeii si ca violare a drepturilor omului, consecintele asupra sănătătii nu vor fi îndepărtate adecvat.

CONCLUZII:

Studiul de mai sus pune în evidentă faptul că eradicarea B.T.S. nu se poate face decât luptând împotriva industriei sexului, nu legalizând-o. Se arată cu claritate că asa-zisa medicalizare a femeilor care se prostituează în bordelurile legalizate nu garantează în nici un fel protectia împotriva contaminării cu B.T.S. Că medicalizarea va rezolva problema B.T.S. ajunge să fie doar o lozincă a campaniei de dezinformare condusă de patronii din lumea afacerilor cu sex, necesare pentru ca populatia să accepte legalizarea bordelurilor.