In facultati, in camine sau chiar in scoli, a face rost de "o tigara" sau de "un joint" nu mai este de mult o problema. Tinerii amatori de droguri sunt de regula prieteni, consuma impreuna si sustin ca "e imposibil sa nu ai un prieten care sa stie un prieten care sa stie un dealer". De la marijuana la ciuperci, de la LSD la heroina, elev sau celebritate - nimeni nu este prea departe de o experienta ce are potentialul sa distruga o viata.
"Cei pe care ii stiu eu sunt fie elevi, fie studenti si fac rost de la prieteni sau de la prietenii prietenilor. Fiecare grup de consumatori, pentru ca nu face nimeni asta singur, are contact cu cel putin doi dealeri. In general se gandesc unii sa faca afaceri si iau din Spania cu 2 euro si dau la noi cu 10-15 euro. Stiu pe unii care cresc acasa, in incubator. Sunt studenti. Si apoi vand printre colegi", sustine S., un student de 21 de ani.
Aproape toti consumatorii de droguri provin din mediul urban, din orase mari precum Bucuresti, Timisoara, Cluj, Iasi, Constanta sau Brasov. Preferintele de consum depind si ele de zona. Astfel, in timp ce bucurestenii prefera heroina, in Transilvania se consuma mai mult stupefiantele sintetice, aduse din Ungaria, arata studiile Agentiei Nationale Antidrog.
Tentatia incepe de la varste din ce in ce mai mici. In urma unui studiu, ANA a descoperit ca varsta la care tinerii incearca prima data un drog ajunge si pana la 11 ani. Teribilism sau nu, elevii sunt tentati sa incerce si altceva decat tigarile din comert.
"Eram la fumat, ne ascundeam sa nu ne vada vreun profesor. Din vorba in vorba am ajuns sa discutam despre iarba. Un coleg a zis ca poate sa faca rost de la frate-su. Ala e student in Bucuresti. Am facut rost de bani si am luat", a declarat un elev de clasa a 11 de la un liceu din Arges.
"Oricum nu avem voie sa fumam si ne ferim de profi. In spatele liceului nostru e un deal, unde sunt terenurile de sport. Acolo am fumat primul joint. Acum imi mai fac si acasa, daca am bani. In general punem mai multi bani si ne cumparam o data la una, doua saptamani".
Studentii care merg la universitati din strainatate spun ca acolo este si mai usor, iar consumul pare a fi mult mai raspandit decat in Romania.
"Mai vorbeam cu colegii de camin din strainatate. La ei e mult mai raspandit consumul. Sunt unii care au fumat ani de zile marijuana, hasis. Ca in filme. Majoritatea au fumat cel putin de cateva ori. Am o prietena nemtoaica care luase de toate: si ciuperci, si amfetamina...in afara de cocaina si heroina, luase de toate. Ea mi-a zis sa ma feresc de ciuperci. Zicea ca a avut un prieten care a doua oara cand a luat s-a supradozat si nu si-a mai revenit. A ramas cu mintea acolo, in spatiu, undeva. Parerea mea e ca mai mult de marijuana si hasis n-ai ce cauta. Mai mult de atat e prea mult", sustine A.
Drogurile "de petrecere" sunt la mare cautare in cluburi si camine
Canabisul, alaturi de ecstasy, face parte din categoria drogurilor de petrecere. Avand in vedere ca este relativ accesibil, usor de obtinut, tinerii il considera un "condiment" pentru petreceri. Dezinhibati de efectul drogului, acestia au o senzatie de control asupra propriei judecati si se urca chiar la volan.
"Eram o data la Mihail Kogalniceanu si un prieten rula o tigara. La un moment dat, a trecut garda pe langa noi, s-au uitat, nu au zis nimic si au trecut mai departe. Noi ne-am facut ca ploua si nici macar nu am plecat de acolo. Alta data eram in masina, era ziua unui prieten si ne-a oprit politia. M-a pus sa suflu in fiola si nu a iesit nimic. Pentru ca eram prea veseli, ne-au controlat si in buzunare. Noroc ca abia terminaseram ce aveam la noi", povesteste S.
La petrecerile studentesti si nu numai, printre senzatiile tari ilegale, dar "la moda", se numara si ecstasy, pe care consumatorii sustin ca il gasesc cu precadere in cluburi.
Ecstasy este renumit pantru faptul ca este consumat in unele cluburi din Capitala si la petreceri rave. In orasele mari exista chiar cluburi cunoscute pentru faptul ca sunt adevarate "magazine" de ecstasy. Pe termen scurt, tabletele provoaca o stare de beatitudine, de euforie, consumatorii se pot simti mai energici, dar si depresivi sau psihotici.
Un puternic halucinogen este LSD, drog sintetic care se dizolva in lichide si se aplica pe zahar cubic, bucatele de pasla sau de hartie, fie pe tablete sau capsule. Cu numai 100 de micrograme de LSD, "senzatiile tari" sunt asigurate pentru 8-12 ore. Un efect similar cu al LSD au ciupercile halucinogene, insa acestea sunt mai putin consumate in Romania. Cu toate acestea, studentii care au drumuri in afara tarii aduc pentru prietenii lor de acasa.
"Nu exista statistici legate de consumul liceenilor si al studentilor pentru ca legea nu incrimineaza consumul, ci posesia in vederea consumului, adica situatia in care persoana are inca de ales si nu este dependenta. Intr-adevar, exista o ipoteza despre liceele si facultatile de arta ca elevii ar consuma canabis deoarece ar potenta creativitatea, insa nu pot sa pun o eticheta pe acestea daca nu exista cazuri incriminate", a declarat pentru FrontNews reprezentantul ANA, Diana Serban.
Heroina, "drogul saracului" si preferatul toxicomanilor romani
Heroina este cel mai "popular" drog de mare risc din tara. Avand in vedere faptul ca se vinde la un pret de aproape trei ori mai mic decat cocaina, la circa 30-35 de euro/doza, acest stupefiant este supranumit "drogul saracului", iar aproape toti consumatorii care au apelat la centrele de dezintoxicare consumau heroina pe cale injectabila.
Cand consuma heroina, toxicomanii simt o euforie puternica, toate grijile lor dispar. Insa odata intrati in sevraj, au dureri foarte mari si nu se dau in laturi de la nimic pentru a obtine bani de o noua doza.
Pe piata exista si o categorie de droguri premium. Acestea sunt stupefiante sintetice, care se obtin prin procedee chimice complexe. Preturile unui gram din acest gen de stupefiante depasesc 500 de euro, ceea ce le-a adus si numele de "droguri de lux". Avand in vedere ca sunt foarte puternice, cantitati reduse provoaca efecte puternice.
O tentatie prea mare pentru vedete
Lumea celebritatilor este adesea asociata cu un ritm de viata dezordonat, in care isi fac loc si drogurile. Printre numele care au fost legate de scandaluri de acest gen in Romania se numara cel al lui Ion Alexandru Tiriac, fiul afaceristului Ion Tiriac. Acuzat ca ar fi consumat droguri de mare risc si ca si-ar fi pus la dispozitie locuinta pentru consum, in cazul lui Tiriac au fost implicate mai multe vedete: Ileana Lazariuc, Raluca Sandu, fiica presedintelui FRF, dar si nepotul acestuia, Robert Mircea Sandu.
Un alt scandal sonor care a tinut prima pagina a ziarelor din intreaga Europa a fost cel al capitanului nationalei, Adrian Mutu. Dupa ce a fost depistat pozitiv la un test antidoping, fotbalistul a recunoscut ca s-a drogat, a fost dat afara de la clubul londonez si a fost suspendat de FRF timp de sapte luni.
In 2003, atentia publica s-a indreptat spre Tudor Sisu, membrul trupei "La Familia", care a fost arestat pentru trafic si consum de droguri de mare risc. La trei ani de la aceasta condamnare, Sisu a primit o a doua, pentru aceleasi acuzatii, iar in luna martie a acestui an, numele interpretului de hip-hop a fost din nou in titlurile ziarelor, dupa ce politia a gasit droguri intr-o masina in care se aflau el si unul dintre prietenii sai.
Artistii straini sunt insa mai des luati in vizor din cauza drogurilor. Una dintre cele mai controversate vedete este Amy Winehouse,care a recunoscut ca este dependenta de droguri. Cantareata a fost spitalizata in 2007 pentru supradoza de heroina, ecstasy, cocaina, ketamina si alcool. De asemenea, rapperul american 50 Cent este renumit pentru faptul ca a inceput sa faca trafic de droguri la numai 12 ani. In 1994, 50 Cent a fost arestat dupa ce a incercat sa vanda cocaina unui politist sub acoperire. La 19 ani, rapperul castiga peste 150.000 de dolari lunar din traficul de droguri. Robbie Williams a fost asociat cu drogurile pentru prima data in 1997, cand el si iubita sa, Jaquie Hamilton-Smith, au inceput sa duca un stil de viata dezordonat, plin de petreceri, alcool si droguri, si a fost internat in repetate randuri in clinici de dezintoxicare. Ulterior, acesta a povestit cum, la doar 16 ani, s-a drogat cu LSD si a incercat sa se sinucida.
28.000 de consumatori in Capitala, dimensiunea subevaluata a unui fenomen
Cifrele reale ar putea fi si mai mari, avand in vedere faptul ca majoritatea consumatorilor prefera sa isi pastreze anonimatul si nu au nici un contact cu institutiile sau programele destinate toxicomanilor. Daca anul trecut se vehicula un numar de peste 28.000 de consumatori de droguri in Capitala, fostul sef al ANA, Pavel Abraham, a declarat ca numarul acestora ar fi scazut, pe motiv ca 7.000 de consumatori au emigrat. Cu toate acestea, reprezentantii ONG-urilor sustin ca numarul consumatorilor s-a triplat, ajungand la aproximativ 90.000 de toxicomani.
"Numarul consumatorilor de droguri din Capitala s-a triplat fata de cifrele de pana acum si nu a scazut, asa cum sustine fostul sef ANA. Consumatorii au varste intre 11 si 45 de ani. Copiii cad in astfel de capcane la scoala sau se duc la internet, unde li se serveste o bautura cu droguri etc. Exista foarte multi liceeni consumatori, iar cand ajung in facultate au deja experienta consumului de droguri", a declarat pentru FrontNews directorul executiv al Asociatiei Romane Antidrog, Maria Cretu.
Varsta la care tinerii romani incearca un drog pentru prima data este in scadere. Astfel, copiii romani sunt familiarizati cu consumul de canabis si ecstasy inca de la varsta de 11 ani, potrivit Agentiei Nationale Antidrog. Circa 11% dintre consumatorii de heroina au incercat acest drog inainte de a implini 14 ani, in timp ce 24% dintre ei au inceput sa se drogheze intre 20 si 24 de ani. In prezent, o treime dintre consumatorii de droguri au intre 25 si 29 de ani, urmati indeaproape de cei cu varste intre 20 si 24 de ani, care reprezinta 27% din totalul consumatorilor.
In topul preferintelor se afla canabisul si metadona, consumate in mare parte de persoane cu un nivel de educatie scazut. Statisticile privind consumul de stupefiante sunt ingrijoratoare: aproximativ 300.000 de romani au consumat droguri de-a lungul vietii, potrivit ANA.
"Exista o stabilizare a consumului de heroina injectabila, insa a crescut consumul de ecstasy. Consumul de canabis si ecstasy este mai degraba consum recreational, de weekend, in randul elevilor si studentilor. Tine si de muzica pe care o asculta: de exemplu, muzica house este asociata cu ecstasy, iar hip-hop cu canabis. Consumul in randul studentilor si al elevilor tine de o etapa a vietii, pentru ca este consum ocazional, iar cand vor trece de adolescenta vor renunta si riscurile sa incerce droguri mai puternice sunt mici pentru acestia", a adaugat reprezentantul ANA, Diana Serban.
In ce priveste estimarea facuta de ONG-uri, aceasta sustine ca este important tipul consumatorilor pe care i-auluat in calcul, fie ca sunt ocazionali sau dependenti si in ce masura cifrele se refera la prevalenta consumului sau la admiterea la tratament.
La nivel european, un cetatean comunitar din cinci a consumat cel putin o data in viata canabis, iar in ultimul an, circa 23 de milioane de europeni au incercat acest drog. De asemenea, in Europa exista 12 milioane de consumatori de cocaina, in timp ce ecstasy folosesc circa 9,5 milioane de europeni.
In UE mor anual intre 7.000 si 8.000 de persoane din cauza consumului de droguri. Pe langa ponderea de 40% dintre consumatorii de droguri injectabile care au hepatita C, mai exista si circa 3.000 de noi cazuri de infectare cu HIV anual din acelasi motiv.
sursa: frontnews
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu