Deseori în mass-media românească au fost semnalate sechestrări, violuri, ucideri de prostituate. Descrise cu lux de amănunte, acestea au reusit să arate mizeria morală si fizică în care trăiesc majoritatea prostituatelor. Cu dibăcie, diverse centre de influentă încearcă să inducă ideea că solutia tuturor problemelor generate de prostitutie este legalizarea acesteia, si nu combaterea ei prin diverse moduri.
Legalizarea bordelurilor nu elimină prostitutia ilegală si traficul de femei, ci doar duce la dezvoltarea fenomenului prostitutiei dându-i-se acestuia o acoperire legală. La umbra bordelurilor prostitutia ilegală va prolifera. Însăsi activitatea din incinta bordelurilor va avea un caracter ilicit, plecând de la evitarea plătii impozitelor, exploatarea violentă a femeilor de către pesti si clienti, până la realizarea unor materiale compromitătoare pentru oamenii influenti, care pot fi folosite în actiuni de santaj. Vom reda, în cele ce urmează, câteva concluzii ale studiului [3] Schimbări în societătile postcomuniste aflate în perioada de tranzitie, studiu realizat în anul 1998 de Donna M. Hughes.
3.1. Legalizarea, falsul mod de a rezolva problema
Prostitutia foloseste mii de fete si de femei si obtine profituri enorme pentru crima organizată din tările post-comuniste. În plus, în fiecare an, câteva sute de mii de femei sunt comercializate ilicit pentru prostitutie, din tările est-europene în centrele industriei sexului de pretutindeni în această lume. Metodele folosite sunt extrem de opresive si incompatibile cu standardul mondial al drepturilor omului. Comertul cu sex este o formă de sclavie contemporană si toate sursele anuntă dezvoltarea si expansiunea sa în secolul al XXI-lea.
Prostitutia nu trebuie legalizată. Legalizarea acesteia exprimă faptul că statul impune reglementări sub care femeile se pot prostitua. În Olanda, unde două treimi din femeile aflate în sistemul prostitutiei sunt imigrante si jumătate din acestea apartin traficului cu imigrante ilegale, legalizarea a condus la cresterea prostitutiei si a traficului din cadrul său. În concluzie, reglementările permit ca, în anumite conditii, să fie posibile exploatarea si abuzul asupra femeilor. În câteva state est-europene există ”zone de tolerantă”, în alte state se fac propuneri pentru legalizarea prostitutiei.
Majoritatea argumentelor în favoarea legalizării se bazează pe încercarea de a distinge între prostitutia de bunăvoie si traficarea fortată. Luând în considerare conditiile grave de exploatare în industria sexului, aceste delimitări nu sunt nimic altceva decât abstractiuni valabile în dezbateri academice. Ele sunt, oricum, lipsite de importantă si sens pentru femeile aflate sub controlul pestilor ori al traficantilor.
Cu sigurantă, industria sexului nu face diferente între participarea ”liberă” si ”fortată”, iar studiul meu arată faptul că bărbatii care cumpără femei si copii în sistemul prostitutiei nu observă diferenta, tratându-i cu aceeasi agresivitate. Legalizarea si reglementarea încearcă redefinirea prostitutiei ca o formă de muncă, denumită cu ajutorul termenilor ”prestare de servicii specifice”. Redenumirea acestei activităti poate curăta imaginea prostitutiei, dar nu poate pune capăt violentei si exploatării. Nu face decât să permită infractorilor si membrilor organizatiilor crimei organizate să-si anunte transformarea în oameni de afaceri, care actionează în câmpul legii, si să lucreze mână în mână cu statul pentru a comercializa corpurile femeilor.
Prostitutia este o formă gravă a discriminării sexuale. Legalizarea acestei violente asupra femeilor pune restrictii asupra libertătii acestora si a drepturilor lor de cetătene. Dacă femeilor li se permite să devină obiecte legale de uz, ele capătă o cetătenie de rangul doi. Democratia este, astfel, subminată.
Corpurile si emotiile femeilor trebuie să le apartină lor însesi. Acestea nu trebuie să fie vândute sau cumpărate. Industria sexului urmăreste si utilizează femei tinere, de obicei sub 25 de ani, adesea fete până la 20 de ani. Dacă un stat permite prostitutiei să prospere, o anumită parte a fiecărei generatii de femei tinere se va pierde. Prostitutia produce grave vătămări ale trupului si ale mintii. Femeile care supravietuiesc bătăilor, violurilor, bolilor cu transmitere sexuală, drogurilor, alcoolului si abuzului emotional, ies bolnave din sistemul prostitutiei, traumatizate si, adesea, mult mai sărace decât au intrat.
Monstruozitatea comertului cu sex se întinde de-a lungul întregii lumi, dar singura cale de a actiona este dezvăluirea violentei si a exploatării asa cum sunt ele si crearea unor remedii corespunzătoare. Legalizarea va folosi numai traficantilor si pestilor si vor fi compromise si femeile în mod individual si statutul femeilor, pe o perioadă lungă. Cum spunea o supravietuitoare a sistemului prostitutiei: ”Legalizarea nu va pune capăt abuzului, va face abuzul legal”. [4]
3.2. Legalizarea bordelurilor nu elimină violenţa, ci doar legitimează abuzurile la care sunt supuse femeile
Clientul, care pentru o sumă de bani devine pentru un timp dat stăpân pe trupul femeii care se prostituează, va putea recurge la orice mijloc pentru a-si satisface plăcerea bolnavă. Acesta recurge de multe ori la molestări sau mutilări grave ale trupului femeii. Patronul întotdeauna va închide ochii fiind plătit pentru aceasta, iar femeia nu va avea cui reclama deoarece, ca si în cazul prostitutiei ilegale, se teme mai mult de patronul-peste decât se încrede într-o politie ineficientă si, de multe ori, coruptă sau într-un act judecătoresc greoi. Aceasta se va întâmpla mai cu seamă în conditiile în care femeia ce se prostituează nu prezintă credibilitate, având cel mai de jos statut social si fiind lipsită de bani sau de alte mijloace de existentă. În războiul peste-patron – verigă a unui lant al traficului de influentă – si prostituata, de cele mai multe ori bolnavă sau singură si epuizată, întotdeauna va birui primul.
Pentru a argumenta faptul că legalizarea prostitutiei nu schimbă cu nimic violentele la care sunt supuse femeile vom aduce ca mărturie un fragment al studiului [4] ”Prostitution in Five Countries: Violence and Post-Traumatic Stress Disorder” de Melissa Farley, Isin Baral, Merab Kiremire and Ufuk Sezgin, realizat în anul 1996 în 5 tări ale lumii, din care în două (Africa de Sud si Zambia) prostitutia nu este legală.
“În majoritatea tărilor, intervievarea oamenilor referitor la statutul legal al prostitutiei a fost periodic obstructionată de altii care controlau vietile lor, fie operatori de bordeluri (Turcia) sau pesti / prieteni ai fetelor (USA), ori femei în vârstă angajate pentru a le păzi pe prostituate (Thailanda). Deci, recrutarea a fost în mod necesar oportunistă, relativ la descoperirea si folosirea acelor locuri unde aceste persoane prostituate au iesit de sub supravegherea pestilor sau a patronilor lor. Comparatia rezultatelor din diverse tări sugerează unele similitudini remarcabile, cu toate că în Thailanda, Turcia si statele americane în care s-au efectuat cercetările, prostitutia este legalizată, iar în Zambia si în Africa de Sud prostitutia este ilegală.
Violenta a marcat vietile persoanelor prostituate din 5 tări (vezi tabelul următor). Deoarece nu toate au răspuns la fiecare întrebare, numărul răspunsurilor pentru o întrebare dată a variat. Mediind pe toate tările, 81% au raportat ca fiind amenintate fizic în prostitutie; 73% au fost atacate fizic în prostitutie si 68% au fost amenintate cu o armă.
O medie de 62% dintre persoanele care au răspuns în 5 tări au spus că au fost violate de când au intrat în prostitutie. Dintre cele care au fost violate, 46% au fost violate de mai mult de 5 ori. Dintre aceste 475 de persoane care au răspuns, 41% au raportat că au fost constrânse să practice pornografia si 46% au făcut pornografie de când sunt în prostitutie.”
In Turcia, unde prostitutia este legală, violenta îndreptată împotriva femeilor este chiar mai mare decât în Africa de Sud, unde prostitutia este ilegală. În anul 1997, a existat o încercare de legalizare a prostitutiei în Africa de Sud.
Faptul că legalizarea prostitutiei nu reduce violenta la care sunt supuse prostituatele rezultă din studiul [5] ‘‘Efectele prostitutiei asupra sănătătii”, realizat în două regiuni ale Americii, unde prostitutia este legală. Vom reda în continuare un fragment al acestui studiu:
”Studii nationale si internationale, proiecte de cercetări au început să trateze povara violentei asupra sănătătii femeii. Aceste proiecte si-au focalizat atentia pe consecintele asupra sănătătii femeilor care sunt bătute si violate, asupra copiilor care au suferit abuzuri sexuale sau incesturi. Descriind efectele acestor forme de violentă asupra sănătătii, aceste proiecte încearcă să scoată în evidentă violenta, violarea drepturilor omului si răul produs femeilor.
Un studiu din 1994 făcut cu 68 de femei din Minneapolis/St. Paul (unde prostitutia este legală), care s-au prostituat cel putin 6 luni, a evidentiat faptul că jumătate dintre ele au fost violate, iar 1/3 au suferit abuzuri fizice, de cel putin câteva ori pe an. 23% dintre cele violate au fost bătute atât de tare, încât au suferit rupturi osoase. Două au fost bătute până ce au intrat în comă. Pe deasupra, 90% din relatiile personale s-au soldat cu pierderi de sarcină, înjunghieri, pierderea cunostintei si leziuni craniene.
Un alt efect fizic este reprezentat de sarcină si de avorturi. Mai mult de 2/3 dintre femeile participante la studiu au avut în jur de 3 sarcini în timpul practicării prostitutiei, pe care nu le-au dus la termen. Alte efecte includ sindromul colonului iritabil, precum si o invalidare partială si permanentă a acestuia.
Consecintele prostitutiei asupra sănătătii psihice, emotionale includ traume severe, stress, depresii, anxietate, autoadministrare de medicamente cu alcool, abuz de droguri si dezechilibre alimentare. Majoritatea celor intervievate au mărturisit că sunt dependente de droguri sau de alcool. Mai nou, prostituatele prezintă riscul automutilărilor, suicidului si omuciderilor. 46% dintre femeile din studiul Minneapolis au avut un atentat de suicid si 19% au încercat să se rănească fizic printr-o altă metodă.
Pe scurt, prostituatele suferă rupturi osoase, contuzii, BTS-uri, dureri pelviene cronice, stress extrem si traume ca si femeile bătute, violate, si care au fost abuzate sexual. De fapt, pentru că prostituatele sunt subiectele tuturor acestor violente la un loc si pe o perioadă îndelungată de timp face ca suferintele să fie resimtite mult mai intens si mai profund.” [6]
Exemplele ar putea continua însă similitudinea rezultatelor, a cercetărilor întreprinse în diferite zone ale globului, arată cu claritate că prostitutia legală sau ilegală întretine o gravă violentare fizică si psihică a femeii.
3.3. Traficul de femei şi sex-turismul, sau o Thailandă în Europa
Dincolo de asa-zisa protectie a prostituatelor si a sănătătii clientilor, motive invocate de artizanii legiferării bordelurilor, se evită să se aducă în discutie unele din cele mai grave consecinte ale legalizării prostitutiei: traficul de femei corelat cu sex-turismul.
Pentru România datele sunt insuficient cunoscute, dar, conform unor date ale Ministerului de Interne, traficul de femei si chiar de copii pentru prostitutie a crescut îngrijorător: ”în anul 1996, au fost descoperite 26 de retele de trafic de persoane în scop de prostitutie, compuse din 68 de proxeneti si 250 de prostituate, între care 74 minore, iar în cursul anului 1997 au fost solutionate 49 de cauze complexe de prostitutie si proxenetism international, în care au fost implicati 64 de proxeneti si 199 de prostituate, din care 31 minore, precum si faptul că numai în primele 8 luni ale anului 2001 au fost cercetate 325 persoane (177 proxeneti si 148 prostituate), în sarcina cărora s-au retinut săvârsirea a 266 infractiuni 133 de prostitutie (88 în străinătate) si si 133 de proxenetism (93 în strãinãtate)” (gen. Pavel Abraham, Universitatea din Bucuresti).
Este deja cunoscut fenomenul migrării occidentalilor, americani sau europeni, amatori de experiente sexuale, către răsărit, în tările unde piata prostitutiei este mai tentantă. În acest context România, în urma legalizării prostitutiei, a unei crize a educatiei, poate deveni una din cele mai ieftine si mai atrăgătoare piete de prostitutie a Europei. Uriasele sume de bani care se vor câstiga de pe urma acestor afaceri cu sex explică graba si virulenta unor factori mediatici si politici în sustinerea legiferării prostitutiei în România. Despre legătura intrinsecă dintre legiferarea prostitutiei si traficul de femei corelat cu sex-turismul vom afla mai multe din studiul [3] Schimbări în societătile postcomuniste aflate în perioada de tranzitie, de Donna M. Hughes.
“Nu putem si nu ar trebui să discutăm problema traficului de femei si de copii separat de aceea a prostitutiei.
Aceia care urmăresc să separe prostitutia de trafic doresc să initieze primele demersuri pentru excluderea prostitutiei din categoria violentei împotriva femeilor. Scopul lor este să redefinească prostitutia ca ”muncă” făcută de femei si să reglementeze prostitutia ca pe o componentă pe piata muncii. Abordarea reglementării face din prostitutie un serviciu social necesar, furnizat de o clasă distinctă de femei si integrează această muncă în structura socială prin introducerea sistemului de taxe, asigurări la sănătate si alte măsuri administrative. De asemenea, minimalizează violenta reală la care sunt supusi majoritatea femeilor si copiilor implicati în prostitutie. Spre exemplu, într-un sondaj efectuat asupra a 55 de victime sau supravietuitori implicati în prostitutie care au apelat la serviciile Consiliului pentru alternativa la prostitutie din Portland, Oregon, 78% erau victimele violurilor comise în medie de 49 de ori pe an, 84 % erau victimele unor atacuri în care erau bătute cu brutalitate, de cele mai multe ori necesitând interventie medicală urgentă si spitalizare, 49% erau victime ale răpirilor si deportărilor clandestine, 53% erau victime ale abuzurilor sexuale si torturilor, iar o mare parte apăreau în pelicule pornografice, 27% erau mutilate. În calitate de coordonatoare în educatie si cercetare a ”Coalitiei împotriva traficului de femei”, m-am opus traficului de femei, considerat un aspect important al practicii prostitutiei.
Traficul cu femei si copii functionează, de asemenea, în conjunctie cu sex-turismul si cu agentiile de contractări matrimoniale, ambele fiind forme de prostitutie a femeilor si a copiilor. Chiar mai mult, separarea prostitutiei de traficul de femei si de copii înseamnă că prostitutia este inacceptabilă si pasibilă de actiune judicioasă numai când femeile sunt scoase în afara granitelor nationale. Prostitutia, desigur, este principalul scop al traficului si formează bazele traficului cu femei si cu copii. Atunci când prostitutia este acceptată de o societate, este urmată în mod inevitabil de trafic si de sex-turism. Tările care reglementează, legalizează prostitutia, si, prin urmare contribuie la încurajarea prostitutiei, sprijină implicit traficul de sex si sex-turismul. Disputele pe marginea acceptării sau nu a delimitării prostitutiei de trafic îsi au începutul în prima parte a sec. al XX-lea, când Liga Natiunilor a exclus în mod expres traficul de sex în interiorul granitelor nationale din lucrările sale din cadrul …tratatelor internationale.
Cu toate acestea, autoritătile abilitate au considerat această separatie de neacceptat deoarece legăturile dintre aspectul national si cel international al traficului de femei si de copii nu pot fi ignorate. De fapt, au ajuns la concluzia că traficul de sex în interiorul granitelor nationale este echivalentul prostitutiei. Consultantii numiti de Liga Natiunilor în 1927 si în 1937 pentru investigatii în privinta traficului sexual în America, Europa si Orientul Mijlociu au semnalat în raportul lor faptul că ei considerau practic imposibilă separarea problemei internationale a traficului de diversele forme de comercializare de sex cuprinse între granitele statelor, a ajuns la concluzia că principalul factor ce determină traficul international de femei din est, spre exemplu, este existenta caselor de prostitutie autorizate – numite si bordeluri – care functionează deja la nivel national în vest. [3]“
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu