Stăpânii cartofului au pus pe roate un CAP de nevoie

În localitatea Cozmeni, judeţul Harghita, zeci de producători de cartofi s-au reunit într-o Cooperativă Agricolă de Producţie (CAP), făcând investiţii „la comun“. Constatând că piaţa liberă nu dă şanse prea mari la nivel de producător individual, 53 de cultivatori de cartofi din zona Ciucului au înfiinţat un CAP.

Dacă, după '89, fostele CAP-uri au fost desfiinţate, patrimoniul acestora a fost împărţit în societăţi sau retrocedat foştilor proprietari, clădirile au fost distruse sau vandalizate, iar uneltele şi maşinile agricole au fost vândute pe nimic.

La 20 de ani distanţă, confruntaţi cu regulile nemiloase ale economiei de piaţă şi ale unei acerbe concurenţe, oamenilor au început să li se facă dor de CAP-uri. Astfel, cei din Cozmeni-Harghita au hotărât să reînfiinţeze unul, evident, după alte norme decât ale hulitului CAP comunist.

Primarul, preşedinte de CAP

În mare, povestea este simplă, măcar şi pentru faptul că majoritatea producătorilor şi micilor întreprinzători agricoli din ţară se confruntă cu ea. Deşi există şi culturi de grâu, orz sau secară, se ştie că judeţul Harghita este vestit pentru cultivarea cartofului. Până în urmă cu câţiva ani, 14.000-15.000 de hectare de pământ erau cultivate cu hrănitoarea legumă. De la o vreme însă, suprafaţa cultivată cu cartofi a ajuns la 11.665 de hectare.

Explicaţia este că valorificarea producţiei a devenit tot mai grea, produsele nevândute putrezind în depozite din cauza importurilor ieftine din unele ţări europene. Înghesuiţi, striviţi şi păgubiţi de cantitatea de cartofi gata să cadă pe ei, 53 de producători din zona Miercurea-Ciuc au luat tuberculul de coarne şi şi-au spus că este cazul să reînfiinţeze Cooperativa Agricolă de Producţie, unde, chiar dacă nu pun pământurile şi uneltele agricole „ la comun", măcar să pună mână de la mână nişte bani şi să cumpere împreună o maşinărie de sortat şi ambalat cartofi. Aşa au ajuns să dea pe o „girafă" mecanizată, second-hand, 50.000 de euro, achiziţionată din Austria de la unii care se săturaseră de ambalatul cartofilor şi de preţul lor atât de mic.

Iniţiatorul proiectului a fost, bineînţeles, primarul. Sediul firmei şi birourile sunt, bineînţeles ‚ în clădirea primăriei. Hala de depozitare a sacilor de cartofi şi mastodontul care-i sortează şi ambalează sunt, bineînţeles, în curtea primăriei. Când am vrut să vorbim şi cu primarul, ni s-a spus că este, bineînţeles, într-o şedinţă, la centru, la Miercurea‑Ciuc. Evident, preşedintele CAP‑ului este tot primarul.

Merge banda...

Cartofii zac în saci fiindcă nu există contracte de desfacere

Directorul Cooperativei Agricole „Burgocomciuc, Benedek Alpar (33 de ani), tocmai era în hala de ambalat cartofi, pitulat după o stivă de saci împachetaţi, dând un interviu în ungureşte unor reporteri de la o televiziune în limba maghiară. Mândru de utilajul achiziţionat, domnia sa a început să explice modul de funcţionare a acestuia şi avantajele survenite pentru cei 53 de producători.

Astfel, graţie ingenioasei maşinării, cartofii ajung în saci de 5, 10, 12 şi 25 de kilograme, în funcţie de cerinţe, capacitatea de asamblare a liniei fiind de 5 tone pe oră. Sacii de cartofi care se trimit în supermarketuri, în urma unor negocieri cu mai multe lanţuri de magazine, vor avea etichete cu numele producătorului, astfel încât, dacă se înregistrează reclamaţii, cooperativa să poată fi trasă la răspundere.

„Ideea pentru înfiinţarea acestei cooperative a venit la sfârşitul lui 2007. Trebuie precizat că 2007 a fost un an în care s-a valorificat greu producţia. Au fost mulţi fermieri care au rămas cu marfa nevândută, în primăvară fiind nevoiţi s-o arunce la gunoi. Atunci oamenii au hotărât că este neapărat nevoie să se asocieze într-o cooperativă de producţie care să se ocupe organizatoric, administrativ şi juridic de producţia lor", spune Benedek.

Uite CAP-ul, nu e CAP-ul

Cum totul trebuia făcut cu cap, conducerea proaspetei cooperative înfiinţate şi-a început activitatea cu excursii în Ungaria şi Austria, să constate cum merg afacerile societăţilor similare într-o lume mai capitalistă ca a noastră. Lămuriţi, s-au întors şi au convins producătorii că trebuie să dea o cotă parte pentru achiziţionarea liniei de ambalare.

Între timp, primarul, contra unor chirii, a pus la dispoziţie birouri şi hala. Consiliul Judeţean Harghita a îmbrăţişat larg ideea şi a contribuit, la rându-i, cu o frumoasă sumă de bani. „Practic, toate satele, începând de la Băile Tuşnad şi până la Miercurea-Ciuc, sunt înscrise prin reprezentanţi fermieri în această cooperativă.

Asociaţia noastră nu are nimic în comun cu fostele CAP-uri, în sensul că fiecare fermier îşi lucrează singur pământul cu utilajele lui, cu forţa lui de muncă, la noi venind cu producţia toamna sau în cursul iernii. Din vânzarea mărfii, o parte rămâne la cooperativă, fiindcă avem şi aici nişte cheltuieli cu ambalarea, cu personalul, cu chiria, curentul, etc. Restul de bani ajunge la fermieri, însă eşalonat, pentru că, la rândul nostru, încasăm banii de la magazinele unde desfacem marfa într-un anumit regim de plată", afirmă directorul Benedek.

La pomul lăudat

Toate bune şi frumoase pe hârtie, numai că, până una-alta, cooperativa nu are semnat niciun contract cu nici n magazin sau supermarket. Rânduiţi ca soldaţii ieşiţi la raportul de dimineaţă, sacii cu cartofi stau în poziţia culcat pe planetare, zâmbind larg, cu toţi tuberculii la vedere, aparatelor de fotografiat sau camerelor de luat vederi ale televiziunii în limba maghiară.

Printre ei, ca un voievod al cartofilor, Benedek dă interviuri în stânga şi-n dreapta. Sosit repede la faţa locului pentru a-şi da cu părerea, Virag Gyorgy (43 de ani), vicepreşedinte al CAP, ţine să afirme: „Muncesc 55 de hectare, dintre care doar 17 sunt cultivate cu cartofi. Producţia o voi aduce în asociaţie. Înainte îmi vindeam singur marfa la doi-trei clienţi din sudul ţării.

Am încredere că îmi voi vinde mai uşor cartofii prin această formă de organizare, deşi CAP-ul nostru n-a semnat până acum niciun contract cu magazinele".

Aşadar, conducerea CAP Cozmeni nu se poate mândri decât cu o binemeritată excursie în satele pitoreşti ale Austriei. Ceilalţi fermieri însă au dreptul să viseze că le va creşte vânzarea într-un an cât la alţii în zece.

De tristă reamintire...

Cunoscută şi sub numele de Colectivă, Cooperativa Agricolă de Producţie era o formă de asociere forţată în vederea exploatării terenurilor agricole pentru stat, impusă de regimul comunist.

Procesul de colectivizare a început în anul 1949 şi a fost declarat oficial încheiat în 1962, când CAP-urile încorporau 93,4% din suprafaţa agricolă. O parte dintre ţărani s-au împotrivit pierderii proprietăţii asupra pământului, iar aceasta a dus la numeroase arestări şi condamnări.

sursa: adevarul