• În timp ce premierul Boc le-a cerut miniştrilor să stabilească "standarde de cost" pentru fiecare domeniu în parte, instituţiile publice cumpără, pe criză, WC-uri cu 1 miliard lei bucata sau storcătoare de fructe cu 237.000 lei
Un WC de un miliard de lei (circa 238.000 euro), un storcător de fructe de peste 56.000 de euro, reabilitări termice la preţuri umflate de 10 ori. Sunt doar câteva exemple de achiziţii făcute de autorităţi ale statului în anul de criză 2009, acelaşi an în care ele au lansat, cel puţin pe hârtie, marea ofensivă a identificării preţului corect pe care statul îşi permite să-l plătească pentru a oferi românilor servicii de calitate. Găsirea, aprobarea şi implementarea aşa-numitelor "standarde de calitate şi de cost" s-a dovedit o sarcină dificilă pentru o parte din ministere, fapt ce a încurajat specula în unele instituţii publice, după cum recunoaşte chiar şefa Autorităţii Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP), Cristina Trăilă: "Niciuna dintre autorităţile contractante nu respectă 100% legea achiziţiilor publice".
• Până în prezent, statul a stabilit care este "preţul corect" per elev, pentru persoanele cu dizabilităţi, vârstnice şi/sau aflate în plasament (servicii sociale) şi, recent, după cum a anunţat ministrul Dezvoltării Regioanele, Elena Udrea, standardele pentru 15 tipuri de lucrări finanţate cu fonduri publice din mai multe domenii (turism, mediu, sănătate, educaţie, agriricultură şi dezvoltare regională). Aceasta înseamnă că, teoretic, instituţiile statului nu mai pot face investiţii publice similare la preţuri diferite.
• Astfel, o grădiniţă cu patru săli de grupă va costa fix 256.455 de euro, ceea ce înseamnă circa 410 euro/mp, iar o şcoală cu o opt săli de clasă - 356.235 de euro, adică 380 de euro/mp. Guvernul a mai calculat şi că un spital regional de urgenţă, cu o suprafaţă de 108.000 mp şi o capacitate de 786 de locuri ar trebui să coste 151,6 milioane de euro (fix 1.404 euro/mp).
• Practic, rămâne de văzut ce efect vor avea aceste standarde, având în vedere că ele nu sunt obligatorii, ci orientative, urmând a fi "avute în vedere la fundamentarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii, în evaluarea ofertelor de către comisii de licitaţii", potrivit actului normativ promovat de MDRT.
În schimb, alte ministere sau autorităţi nici măcar nu au identificat până în prezent "preţul corect" pentru serviciile pe care le patronează.Spre exemplu, ministrul Sănătăţii, Attila Cseke, a declarat pentru Gândul că aşteaptă şedinţa de Guvern ca să finalizeze standardele de cost privind unităţile medico-sociale şi un normativ de personal privind asistenţii comunitari şi mediatorii sanitari. La Mediu, ministrul Laszlo Borbely, ne-a explicat că nu se pune problema ca instituţia pe care o conduce să propună vreun standard de calitate sau de cost "per copac" sau "per plantă", ci doar a colaborat cu instituţiile care aveau nevoie de expertiza specialiştilor săi. Foarte complicată este sarcina fostei mari atlete Doina Melinte, şefa Autorităţii pentru Tineret şi Sport, care a mărturisit Gândul că este dificil să identifici un set de indicatori unitari pentru sportivi. "La noi nu este vorba elevul de la şcoală sau studentul de la facultate. La noi diferă de la ramură de sport, la ramură de sport, de la bază, la bază. Este cu totul altceva", spune Melinte.
• Cabinetul Boc şi-a propus să stabilească şi "preţul corect" pentru necesarul instituţiilor publice, de la pixuri, articole de birotică, mobilier până la autoturisme. Dar ca şi în cazul derapajelor identificate de Elena Udrea în privinţa lucrărilor de investiţii finanţate din banii statului, propunerea preşedintelui ANRMAP, Cristina Trăilă, care vrea înfiinţarea unei unităţi centralizatoare a necesarului de achiziţii pare sortită eşecului.
Preţuri psihologice, pentru a fenta legea
Imaginaţia şefilor unor instituţii ale statului nu are limite când vine vorba de cheltuirea banului public, după cum a mărturisit doamna Trăilă. Ea a povestit, pentru Gândul, cazul unei primării din ţară care a cumpărat un storcător de fructe pe care a dat fix…237.000 lei, adică peste 56.000 de euro. Un alt exemplu este cel al unei primării din judeţul Vaslui care a cheltuit pe un WC un miliard de lei, adică circa 238.000 euro.
"Lucrarea a fost atribuită direct de primărie către o firmă. Amenda pe care ANRMAP a aplicat-o primăriei respective a fost de 100.000 lei", au declarat pentru Gândul surse din ANRMAP. Trăilă ne-a spus că pentru a fenta legea achiziţiilor publice care prevede organizarea de licitaţii pentru contracte de peste 15.000 euro, multe autorităţi fac achiziţii cu puţin până în această sumă, pentru a nu mai fi nevoite să facă licitaţie, ci să recurgă la încredinţare directă. "Se fac încredinţări directe la preţuri de genul 14.990 euro", ne-a declarat Trăilă.
• Campionul în ceea ce priveşte amenzile primite de la autoritatea pentru achiziţii publice pe motive de încălcare a legii achiziţiilor publice este de departe Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) , care a primit anul trecut amenzi de 300.000 lei din aceste cauze. "Standardele de cost sunt necesare mai ales în construcţia de drumuri. Să nu mai avem un kilometru de autostradă care la noi să aibă un anumit preţ, iar în alte ţări mult mai puţin. Piatra de la kilomentrul 24 să nu mai aibă preţ diferit faţă de piatra de la km 44. Putem să standardizăm, de exemplu, preţul bitumului folosit la construcţia de drumuri şi autostrăzi", a explicat pentru Gândul, preşedintele ANRMAP.
sursa: gandul
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu