Mizeria - trupească şi sufletească - a poporului român de astăzi este deprimantă. Umilinţele naţiunii sunt nesfârşite. Cine va pune capăt acestei căderi? Refacerea plasei de protectie de pe autostrazi reprezinta o afacere de tipul „sac fara fund” | Miscarea celor ca noi!

marți, 25 mai 2010

Refacerea plasei de protectie de pe autostrazi reprezinta o afacere de tipul „sac fara fund”

marți, 25 mai 2010
Refacerea plasei de protectie de pe autostrazi reprezinta o afacere de tipul „sac fara fund”

Refacerea plasei de protectie de pe autostrazi reprezinta o afacere de tipul „sac fara fund”; anual, sunt alocate in acest scop fonduri insemnate, de ordinul a milioane de lei, din visteria - si asa saracacioasa - a Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale; cea mai recenta cheltuiala: 4,3 milioane de lei pentru refacerea gardului de protectie de pa A1, dupa ce anul trecut au fost alocati alte 9 milioane de RON in acelasi scop; in 2009, CNANDR a cheltuit alte 1,4 milioane RON pentru achizitionarea de stalpi, garduri si contravantuiri pentru Autostrada Soarelui; pe A2, gardul de protectie nu a rezistat decat cateva luni de la darea in folosinta; pentru intretinerea autostrazilor, solutia cea mai buna ar fi concesionarea acestora.

Un accident recent, soldat cu moartea unui tanar sofer, ( in urma patrunderii unui cal pe autostrada A1, Bucuresti –Pitesti), a readus in discutie lipsa de interes a autoritatilor pentru programul de intretinere a autostrazilor. Cu toate ca invoca mereu lipsa de bani, CNADNR prefera sa repare in fiecare an gardul de protectie al autostrazilor aflate in administrare, in loc sa includa penalitati in contractele pe care le are cu firmele de securitate, platite cu bani grei, pentru asigurarea pazei pe autostrazi.

In urma cu circa o saptamana, pe 13 mai 2010, CNADNR a lansat procedura de achizitie publica pentru lucrari de intretinere si reparare a gardului pe A1. Valoarea estimativa a contractului este de 4,3 milioane de lei noi (fara TVA). Gardul de pe A1 ar uma sa fie inlocuit, pe sensul Bucuresti – Pitesti, pe o lungime totala de 25 de kilometri si va fi reparat pe alti aproape 10 km, iar pe sensul Pitesti-Bucuresti, gardul va fi schimbat pe 25,3 km si reparat pe alti 12,5 km.

Refacerea gardului de protectie este o afacere care ii imbogateste pe abonatii la lucrari ai CNADNR din vremuri imemoriale. Vom face referire la cea mai recenta lucrare de acest tip. La inceputul lui 2009, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania a demarat un contract de refacere a gardului de protectie si stalpii deteriorati de pe doua autostrazi, A1 si A2. Astfel, pentru refacerea sistemului de protectie si a preveni astfel accesul animalelor si al persoanelor pe primii 33 de kilometri ai autostrazii A1, CNANDR a alocat suma de 2.337.663 lei(fara TVA). Pentru ceilalti 62 de kilometri ai autostrazii, valoarea lucrarii a fost de 6.729.637 lei (fara TVA). Prin urmare, pentru refacerea sistemului de protectie a autostrazii Bucuresti-Pitesti a scos de la bugetul de stat peste 9 milioane de lei noi.

Lucrarea a fost obtinuta de firma ieseana Tess Conex, ce face parte din holdingul Conex Grup, controlat de Ioan Prisecaru, un om de afaceri ce a stiut sa isi cultive relatii cu toti oamenii politici influenti din Iasi, fie ca acestia au fost Vasile Lupu, Dan Constantin Vasiliu, Ion Solcanu, Gheorghe Nichita, Relu Fenechiu sau Dan Carlan.

Pentru A2 in schimb, sumele cheltuite au fost mai mici. Astfel, CNADNR a alocat pentru Autostrada Soarelui suma de 1.252.865 lei noi (fara TVA). In ambele situatii, contractul a presupus achizitia de stilpi si garduri de protectie, precum si montarea, repararea si inlocuirea acestora. Cantitatile de materiale utilizate au fost mari; numai in cazul Autostrazii Soarelui, pentru districtul Drajna a fost nevoie de 2.572 stalpi, de 5.000 metri de plasa gard si de 1.680 de contravantuiri, iar pentru districtul Lehliu, au fost necesari 3.000 de stalpi, 15.000 de metri de plasa gard si de 1.200 bucati contravantuire.

Daca Autostrada Bucuresti –Pitesti nu a beneficiat, atunci cand a fost refacuta (la sfarsitul ministeriatului lui Traian Basescu la Transporturi) de un sistem de protectie modern, nu acelasi lucru il putem spune despre autostrada A2. In aprilie 2006, la inaugurare, drumul dintre Bucuresti si Cernavoda beneficia de sistem de monitorizare a traficului, de panouri de avertizare, cabine telefonice, garduri de protectie. Toate au disparut, la cateva luni de la momentul festiv in care oficialii Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale deschideau cupele de sampanie, sarbatorind evenimentul. Nu mai tarziu de decembrie 2009, au fost deschise din nou sticlele de sampanie pentru primii kilometri ai autostrazii A3 – Transilvania. La doua zile de la inaugurare, au fost prinsi doi indivizi chiar in timp ce furau primii metri din gardurile de protectie.

Prin urmare, anual, CNADNR este nevoita sa ia din nou bani, pentru a-i baga in infrastructura autostrazilor. Nimeni nu contesta faptul ca lucrarile sunt absolut necesare in conditiile in care, pe o autostrada moderna, traficul ar trebui sa se desfasoare in conditii de maxima siguranta, cu un carosabil protejat cu garduri si parapeti impotriva patrunderii animalelor sau a persoanelor.

Totusi, incercarea de a pune stavila furtului de echipamente de pe autostrazi prin incredintarea pazei celor trei importante axe rutiere unor firme private nu este cea mai buna solutie. Mult mai buna ar fi solutia concesionarii autostrazilor. Abia atunci, s-ar rezolva dintr-un foc atat problema intretinerii, cat si cea a sigurantei autostrazilor.

sursa: reporteri

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu